Începutul anilor 2000, când România pășea timid în lumea civilizată a clubbing-ului european prin celebrele party-uri din La Mania unde John Digweed, Sasha, Dave Seaman sau Nick Warren scriau istorie (mâna sus cine își mai aduce momentul în care Sasha demola clubul cu remixul lui Adam Freeland pentru Smells Like Teen Spirit), a marcat punctul culminant pentru curentul progressive house. Fast forward 15 ani: sound-ul progressive primește un suflu nou prin noul val de producători, supravegheați îndeaproape de numele grele.
Este exact locul în care îl încadrăm și pe BOg, câștigător burn #Residency România și unul dintre finaliștii etapei finale, lucru ce i-a adus o colaborare cu John Digweed și al său epic Bedrock Records.
Și cum BOg a fost anunțat în monster lineup-ul The Mission 1st Of May Dance Weekend, ne-am hotărât să redescoperim sursa feeling-ului din progressive house-ul cu un mini interviu despre muzică bună ;)
BONUS: cel mai nou episod Transitions, mixat de BOg ;)
Când ai avut prima dată contact cu sound-ul progressive house?
Cred ca a fost undeva prin 2004 cand faceam petreceri alaturi de prietenii mei in Husi, oras in care m-am nascut. Nu pot sa spun ca eram 100% progressive sound. Experimentam foarte mult, incepand de la Prodigy, Pendulum, pana la Cirez D, Pryda, Trentemoller ori Nic Fanciulli, care era foarte popular in perioada respectiva.
Există vreun track despre care poți spune că a fost scânteia pentru pasiunea pentru muzica electronică / progressive house?
Intrebarea asta imi trezeste multe amintiri, fapt pentru care am sa aleg chiar doua piese: Pryda – Aftermath si Cirez D – Rematch.
Cum te regăsești muzical în Paris, orașul tău adoptiv?
Oriunde muzica e buna te simti ca acasa.
Cum a evoluat în 2016 sound-ul progressive al anilor 90 – 2000, prin ochii noului val de artiști, din care faci și tu parte?
A evoluat foarte mult incepand de la BPM-ul la care producatorii construiesc piesele si pana la sound in sine. Tehnologia ne-a ajutat foarte mult, acum avem posibilitati nelimitate fie analog sau digital. Este foarte multa muzica buna si au aparut multi producatori care sunt extrem de buni lucru care este excelent. Evolutia poate fi buna sau rea, depinde de context. Prin anii 2000 DJ-ul era omul care punea muzica undeva in spatele clubului, nu era atat de important ce face el sau cine este si lumea simtea muzica altfel, era totul mai sincer si mai curat si ma bucur ca am prins o mica parte din perioada aceea pentru ca pot vedea lucrurile altfel acum.
Ai avut contact direct cu John Digweed în 2015 prin burn Residency, relație care a născut în mai puțin de 1 an mai multe release-uri la Bedrock Records, semnate BOg. Ai fi rezonat la fel de bine cu alt artist din această sferă sau este John Digweed the perfect match pentru tine?
John Digweed nu are nevoie de nici o prezentare, pe langa faptul ca este un DJ extraordinar si are un stil de a mixa foarte inteligent, mai este si un om extrem de modest care tot timpul a oferit o sansa artistilor noi, ceea ce este de apreciat. Nu cred ca as fi rezonat la fel cu alt artist din aceasta sfera. Este un model pentru mine din multe puncte de vedere. Sunt foarte norocos ca l-am cunoscut!
.@Mixmag turns 30 this year! Here’s me on the cover back in February 1994! #mixmag #30 pic.twitter.com/e6UTlBdAvy
— Sasha (@sashaofficial) July 10, 2013
Între un back2back cu Sasha și unul cu Hernan Cattaneo, ce ai alege?
Hernan Cattaneo este un profesionist insa daca ar fi vorba de un back2back, categoric l-as alege pe Sasha, ‘The Son Of God’, asa cum l-au numit cei de la MixMag in ’94.
Closing track-ului unui party scăldat într-un răsărit de soare pe plajă.
Marc Romboy – Counting Comets (Ruede Hagelstein Remi)